Rudolf Breuss - Cancer, leucemie
Rudolf Breuss, vestit terapeut austriac, recomanda o cura de vindecare a cancerului in 42 zile. Binecunoscutul Dr. Rohling din Mittenwald recomanda pentru anumite tipuri de cancer chiar 70 zile. La fel Dr. Reckweg intr-o lucrare a sa studiaza categoriile de cancer si perioadele de timp necesare vindecarii fiecarei categorii; aceeasi tema fiind abordata si de Dr. Issels si Prof. Zabel. Cura Rudolf Breuss consta din suc combinat din legume cultivate organic. In cazul eliminarii cartofilor din suc, se recomanda, compensator, ceaiul din coji de cartofi; cura cuprinzand si ceaiuri precum: ceai de sclipeti (potentilla erecta), ceaiul pentru rinichi cu salvie si briboi, sau ceaiul de galbenele, cunoscut ca remediu impotriva cancerului.
Iata legumele folosite in cura Breuss si motivatia folosirii lor:
- sucul de sfecla rosie, ca remediu in bolile cancerigene;
- sucul de morcovi, bogat in caroten;
- sucul de telina, bogat in fosfor, fara de care nu putem trai;
- sucul de ridichi si cartofi, pentru ficat.
Explicatie:Infometand organismul de proteine, sangele devoreaza toate excrescentele inutile, deseurile de materie si umflaturile (sangele realizand astfel vindecarea), deoarece in starea avansata a excrescentelor canceroase (maligne), tumoarea este hranita de proteinele consumate. Cancerul traieste doar din hrana solida.
Cura urmareste 3 aspecte:
1. reducerea proteinelor in alimentatie pe timpul bolii;
2. echilibrarea necesarului de minerale (metabolismul mineralelor fiind perturbat la nivel celular in timpul dezvoltarii cancerului);
3. eliminarea eficienta a scaunului (activitatea sistemului excretor fiind stimulata prin combinatia de ceaiuri).
Moto Rudolf Breuss: Tumoarea trebuie slabita prin post
Acest tratament, care micsoreaza pana la disparitie tumora, nu poate vindeca in fazele finale ale cancerului si necesita un examen de vointa! In plus, nu garanteaza distrugerea parazitilor care dau nastere cancerului, asa cum ati aflat citind mai sus metoda Dr. Hulda Regehr Clark, tumora putand aparea din nou.
Sus
Program antiparazitar pentru copii
Cel mai eficient antiparazitar din plante pentru copii.
Ne infestam in permanenta cu paraziti! Acesti parazitii sunt pretutindeni imprejurul si in interiorul dumneavoastra! Ii puteti lua de la alte persoane, de la membrii familiei, de la dumneavoastra insiva, din propria casa, de la animalele de companie, din carnea insuficient preparata si din produsele lactate insuficient pasteurizate.
Incidenta infectiilor parazitare este imensa, in toata lumea. In anumite zone, pana la 75% dintre copii sunt infectati cu una sau mai multe specii de viermi intestinali. Daca acestia se gasesc in numar mare in organism, pot produce imbolnaviri grave.
Viermii adulti sunt vazuti rareori la analize deoarece ei se agata de mucoasa intestinala si nu sunt eliminati prin materiile fecale.
Prezenta viermilor, care au durata lunga de viata, este descoperita uneori numai cand o portiune este eliminata prin fecale sau parazitul se desprinde singur si se elimina. Larvele viermilor cu carlig se pot transmite la om prin intermediul pisicilor sau cainilor. Printre simptome, se afla eruptiile urate de sub piele, care sunt traseele de migrare ale viermilor.
Majoritatea viermilor intestinali intra in organismul uman prin intermediul alimentelor contaminate cu oua de paraziti. Exista insa si specii, precum STRONGYLOIDES si viermii cu carlig care se pot lua si prin atingerea suprafetelor contaminate, iar infestarea orala poate sa aiba loc chiar si in cazul persoanelor foarte atente cu prepararea alimentelor. Viermii cu carlig sunt cauza cea mai frecventa de anemie, din lume.
CISTICERCOZA (o boala parazitara determinata de un vierme lat, cantonat sub forma de larva in carnea de porc) este cea mai frecventa cauza de epilepsie la adultii tineri.
Viermii sunt asociati aparitiei unui numar mare de boli, de la obstructia tractului digestiv, la cancerul de ficat.
Parazitul numit STRONGYLOIDES, din grupul nematodelor este foarte greu de depistat prin analiza probei de scaun.
Formele adulte au corpul aplatizat, in forma de panglica si vazute cu ochiul liber par fire de bumbac alb. Femelele pot creste pana la dimensiunea de 12 mm.
Spre deosebire de infectia bacteriana si cea virala, infectia cu paraziti intestinali nu produce imunitate, asa incat, daca o persoana este expusa din nou, ea va face din nou parazitoza.
Am fost invatati sa credem ca fiecare dintre paraziti este atat de diferit, incat avem nevoie de un medicament diferit pentru a-l distruge pe fiecare in parte. Medicamentele cele mai bune, pot distruge, fiecare, mai multe varietati de viermi. Dar acest lucru este lipsit de utilitate practica atunci cand in organism exista zeci de paraziti. Specia umana este, in prezent, infestata masiv cu paraziti. Distrugerea tuturor parazitilor si a stadiilor lor larvare are ca rezultat o recuperare remarcabila, in general vizibila, in mai putin de o saptamana.
In organism avem zeci de paraziti diferiti! Cel mai bine este sa-i distrugem pe toti odata. Nu este ceva neobisnuit ca o persoana sa aiba zeci de paraziti (sau chiar mai multi) dintre cei 120. Suntem cu totii, fiinte intens parazitate! Corpul nostru este suficient de mare pentru a furniza adapost si hrana multora dintre acesti musafiri nepoftiti.
Pe de alta parte, medicamentele antiparazitare pot fi extrem de toxice, chiar si in dozele mici si nici nu distrug toate stadiile parazitilor.
Totusi, exista trei produse care distrug peste o suta de tipuri de paraziti! Acestea sunt:
- Black Walnut, care distruge parazitii adulti si larvele;
- Wormwood, care distruge parazitii adulti si larvele;
- Cloves, care distruge ouale de paraziti.
Programul antiparazitar este extrem de benefic pentru copii care au tendinta de a se infesta cu paraziti mai des decat adultii.
Membrii aceleiasi familii au aproape intotdeauna aceiasi paraziti. Toti membrii familiei ar trebui sa urmeze acelasi program de deparazitare. Deparazitarea copiilor se face in functie de varsta, incepand cu varsta de 6 luni. Deparazitarea este bine sa fie facuta de 2-3 ori pe an. Aceasta inseamna ca un tratament complet cumparat este suficient pentru 2 ani de zile (pentru un copil).
Tinctura de Black Walnut (100ml) ajunge pentru tratamentul a 3 persoane (un copil si doi adulti).
Algocalminul ucide.
O serie de derivate pirazolonice, printre care si banalul algocalmin, fac mai mult rau decat bine, intrucat provoaca o scadere a granulocitelor din sange, fapt ce duce la agranulocitoza, o boala letala care debuteaza ca o infectie supraacuta. Occidentalii vorbesc despre derivatele pirazolonice la timpul trecut, in multe tari fiind interzise. Pe lista analgezicelor considerate nocive de occidentali, dar care se folosesc frecvent n Romania, se regasesc Algocalminul (Metamizol), Dipyrone, Novalgin etc., medicamente care au la baza substanta denumita noramidopirina metansulfonat, si Fenilbutazona, Butazolidine, Rheopirin R, Reumopiryrine, care au la baza fenilbutazona. In plus, pe piata romaneasca se gsesc si combinatii ce contin Metamizol - Piafen, Scobutil Compus - sau aminofenazona - Aminofenazona L, Lizadon. Metamizolul (numele universal al Agocalminului), a fost lansat pe piata in Germania anului 1921. Un an mai tarziu aparea "o boala fatala care debuta ca o infectie supraacuta si se insotea de disparitia granulocitelor din sange - agranulocitoza", explica profesorul Mungiu. Dupa decenii de cercetare, sustine profesorul Mungiu in lucrarea Apusul pirazolonelor, folosirea Metamizolului a fost asociata cu reactii adverse fatale, in special agranulocitoza. Aceste raportari au alertat lumea stiintifica si au inceput sa se realizeze studii care, in 1986, au dus la confirmarea existentei unor relatii cauzale intre Metamizol si agranulocitoza.
Studii extensive, efectuate experimental si clinic, tind sa arate existenta unui mecanism imun in producerea acestui dramatic efect advers. Astfel, produse folosite pe scara larga in tratarea diverselor dureri pot provoca disparitia granulocitelor din sange si, implicit, moartea. Pentru a indeparta Metamizolul (comercializat la noi sub numele de Algocalmin) deoarece facea mai mult rau decat bine, in 1977, S.U.A. interzic cu desavarsire fabricarea lui, indiferent de numele sau comercial, in urma unei recomandari facute, inca din 1973, de Asociatia Medicala Americana. Tot din 1973 dateaza si decizia statului sudez de interzicere a Metamizolului, care, insa, in urma unei contraofensive a producatorilor de medicamente care au prezentat unele rapoarte favorabile, cedeaza si reintroduce produsul pe piata in 1995. Aparitia unor noi cazuri de agranulocitoza in urma utilizarii timp de sase-sapte zile a Metamizolului, conduce la interzicerea produsului din nou, in 1999. Din 1979, Danemarca interzice utilizarea Metamizolului; la fel se intampla in Israel, unde, din 1995, produsul se foloseste doar in spitale, sub supraveghere medicala. Belgia a reglementat, din 1987, folosirea Metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea sa la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei cap de mort. De asemenea, s-a interzis prescrierea de mai mult de cinci ori a produsului intr-o perioada de sase luni; Germania, prin hotarari emise in 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor continand Metamizol, retragand de pe piata combinatiile ce contineau aceasta substanta; Spania a retras, de asemenea, combinatiile de Metamizol, cu exceptia celor spasmolitice (1989), pastrand produsul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, postoperatorii si febrei care nu raspunde la alte analgezice-antipiretice. In Olanda, producatorii au luat, in 1990, hotararea comuna de a retrage de pe piata produsele ce contineau Metamizol in diverse combinatii. Au mai procedat la fel Grecia, Irlanda, Pakistanul, Ghana, Arabia Saudita, Kuweit s.a. Deci nu abuzati si chiar evitati folosirea lor!
Studiu de specialitate, realizat de Pr. Univ. Dr. Ostin C. Mungiu, din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, presedinte al Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii, acest articol a fost publicat si in British Medical Journal.
Trei medicamente pe care orice roman le-a luat macar o data in viata, au efecte grave:
- Piramidonul - duce la aparitia cancerului;
- Furazolidonul - duce la aparitia cancerului;
- Streptomicina - provoaca surzenia persoanelor care consuma acest medicament sau, in cazul femeilor insarcinate care se trateaza cu asa ceva, a copiilor pe care-i vor naste.
Excesul de carne
Motivele morale pentru renuntarea la consumul de carne au fost prezentate in toate timpurile, in toate religiile si la aproape toate popoarele. De acest adevar se pot convinge cei care au curiozitatea sa citeasca. Carnea este un covarsitor pericol pentru sanatate caci omul nu a fost creat sa fie carnivor. Intestinul sau este de 5 ori mai lung decat al carnivorelor. Din acest motiv, carnea intarzie prea mult pe traseul digestiv si apare mirosul urat al putrefactiei. Substantele toxice penetreaza peretele intestinului, ajung in sange si il otravesc. Niciodata carnea n-a fost cea mai buna hrana, iar folosirea ei astazi, este cu atat mai nepotrivita, cu cat imbolnavirile animalelor sunt tot mai frecvente. Dupa o masa copioasa, bogata in carne, creste tensiunea arteriala si este stimulata activitatea glandei tiroide. O alimentatie bogata in carne are un rol nefast in aparitia aterosclerozei, trombozelor, emboliilor, in formarea calculilor biliari, in psoriazis, in cresterea prostatei, in cancer. Efecte distructive se constata si in artrite, calculi renali, ivirea starilor alergice. Dieta vegetariana opreste si indeparteaza cele mai multe stari alergice, preintampina aparitia apendicitei. Multi oameni mor de boli pricinuite de consumarea carnii, dar adevarata cauza nu e banuita nici de ei, nici de cei din preajma lor.Abuzul de carne da o stare de instabilitate psihica si iritabilitate. Aportul de proteine nu provine numai din carne. Proteinele pot fi la fel de bine asigurate din vegetale, oua si lapte, fara a fi insotite de fenomenul putrefactiei intestinale. Cei care consuma zilnic carne, din cauza lipsei enzimelor, oligoelementelor si a vitaminelor din alimentatie, sunt predispusi la distrofii musculare, boli canceroase, boli ale pielii, intoxicatii. Dieta cu carne este cea mai nerentabila si mai saracacioasa, intrucat prin arderea sa in organism se consuma multa energie. Dupa un bine aparent se instaleaza o stare nefireasca de oboseala si sfarseala. Reziduurile ce nu pot fi metabolizate deregleaza echilibrul acidobazic. O alimentatie fara carne nu numai ca este posibila, ci si pe deplin hranitoare, daca alimentele nu sunt devalorizate prin pastrare indelungata, fierbere, reincalzire, prajire. In felul acesta ele isi pierd valoarea nutritiva si, indeosebi vindecatoare.
Multi parinti, din ignoranta isi indeamna copii sa manance cat mai multa carne, in speranta de a prinde forta. Prin fierbere si prajire, 2/3 din proteinele carnii sunt distruse, iar vitaminele si asa putine, dispar cu desavarsire. Nici un aliment nu incarca si nu aciduleaza sangele mai mult decat carnea, ceea ce creeaza camp deschis bolilor de tot felul. Acidoza sangelui (primul simptom al bolii) este o stare de boala in care sangele se incarca de toxine ce nu au putut fi eliminate prin rinichi, intestine, plamani si piele. Intre sange si tesuturi se afla un tesut special cu rol mijlocitor numit mezenchim, care absoarbe, ca un burete substantele toxice dizolvate in sange sau in tesuturi si in lichidele acestora. Sunt ferite astfel de intoxicare tesuturile si sangele. Intre depozitarea si reducerea substantelor nutritive si metabolice trebuie sa existe un echilibru reversibil, care da armonie proceselor vitale. Echilibrul se rupe in momentul cand se aduna o cantitate prea mare de reziduuri in mezenchim, care, migreaza apoi si se depun in partile moi ale organelor miscarii, provocand inflamatii si durificari. Acestea sunt de fapt artrozele, ca o prima faza a procesului degenerativ.
Carnea, impovareaza cu reziduuri tesutul de mediere si rupe echilibrul acid-baza. Cu alte cuvinte, acest tesut intermediar, imbacsit cu toxine acide nu mai reuseste sa purifice, in masura in care valuri noi de agenti toxici se revarsa asupra lui. Tratamentele medicale nu fac decat sa aline, partial, durerile. De fapt, in felul acesta se accentueaza dezechilibrul si se impovareaza corpul cu substante toxice. Se ajunge inevitabil, la starea agravanta, cand sangele insusi e inundat de toxine si apar boli grave: cancer, psoriazis, lupus eritematos, scleroza multipla, vitiligo. Sangele devine super-acid iar organele de eliminare, in special rinichii, sunt impovarati nepermis de mult. Durerile de cap si oboseala contureaza cel mai adesea, starea de boala. S-a constatat ca aproape toate formele de cancer sunt insotite de fenomenul osteoporozei. Bietul organism, ca sa neutralizeze surplusul de acizi isi consuma rezerva de calciu pe care-l extrage din dinti si din oase. Consecintele sunt cat se poate de grave: fracturi, deformari ale coloanei vertebrale, boli de nervi si boli cardiovasculare. Daca totusi omul sanatos consuma carne, este absolut necesar sa manance si produse ce contin fibre alimentare (tarate din coaja bobului de grau, fructe, legume si paine neagra-integrala) care datorita continutului lor bogat in celuloza, hemiceluloza si lignina, nu sunt digerate si constituie carausul toxinelor din intestine. Se previne, astfel, stocarea pentru un timp prea indelungat, mai mult decat normal, a produselor de putrefactie in intestinul gros, preintampinandu-se aparitia cancerului de colon. Fibrele alimentare, intre care taratele, au un rol de-a dreptul miraculos: accelereaza tranzitul intestinal, scurteaza durata de contact cu substantele toxice de putrefactie si le dilueaza prin absorbtia unei cantitati mari de apa. Odata cu apa, elimina si substantele nocive.
Taratele, in intestine isi maresc capacitatea de 4-5 ori. Actiunea benefica a fibrelor vegetale consta si in proprietatea lor de a absorbi acizii biliari si produsele de degradare ale acestora. Secretia acizilor biliari este dependenta de consumul de carne si grasimi. Acizii biliari se descompun in doi acizi care poseda proprietati nocive, chiar cancerigene. Prin marea capacitate de absorbtie a apei si a acizilor biliari, fibrele au un puternic efect curatitor si de aceea, le putem numi detergentul intestinului gros. Precursorul cancerului este constipatia. Statisticile demonstreaza ca exista o corelatie intre incidenta cancerului de colon si consumul de carne, datorita faptului ca lipsa fibrelor alimentare duce la o crestere a timpului de tranzit intestinal. Ori, cancerul apare tocmai ca urmare a contactului dintre celulele sensibilizante ale intestinului si substantele cancerigene prezente intr-o concentratie prea mare si pentru o perioada de timp prea lunga. Prin urmare, se produce o modificare a microflorei intestinale in favoarea celei de putrefactie. Fermentii lactici (prezenti in iaurt si lapte batut) fiind cei ce impiedica putrefactia intestinala...
Daca nu aveti puterea sa renuntati la carne, nu abuzati de acest aliment si nu-l folositi in exclusivitate!
Renumitul clinician german Friedrich von Muller (1858-1941) concluziona: Omul depaseste in general necesitatea de carne si de substante proteice. Chiar si cei cu munca grea pot renunta la alimentatia cu carne, fara ca, prin aceasta, sa aiba de suferit sanatatea lor.
Polenul si aromaterapia
Polenul contine toate substantele indispensabile vietii: aminoacizi esentiali, acizi grasi nesaturati, vitamine hidrosolubile si liposolubile (vitamina A de 20 de ori mai mult decat in morcov), feritina si acizi nucleici, care controleaza cresterea si dezvoltarea organismului, elemente fertilizante pentru producerea hormonilor necesari organismului, un factor de crestere si altul antibiotic care controleaza infectiile bacteriene, enzime (amilaza, invertaza, fosfataza), pigmenti (glucozide, pigmenti xantofili, carotenoizi, steroli), flavonoizi (rutinul cu rol in ameliorarea respiratiei, dezintoxicarea organismului, prevenirea descompunerii vitaminelor), hidrocarburi (zahar, amidon, celuloza), microelemente (cu rol in fermentatie si hematopoeza).
Prezenta vitaminelor in polen constituie o alta caracteristica a acestui produs melifer. S-a identificat un mare numar de vitamine: B1, B2, B5, B6, B7, B9, B12, C, D, E, K si provitamina A. Consumul zilnic a 1-3 lingurite de polen, vindeca anemiile cele mai avansate, mareste numarul globulelor rosii cu circa 1 milion / mm3, si are efecte salutare in afectiunile hepatice. In cazul oamenilor sanatosi este un puternic intaritor al sistemului imunitar, iar in cazul celor bolnavi, prin asociere cu medicamentele prescrise de medic contribuie la vindecarea mai rapida.
Polenul se remarca prin proprietati bilogice cu efecte excelente in terapeutica:
- activeaza fenomenele de regenerare la oamenii in varsta;
- amelioreaza irigatia sanguina;
- inlatura sau previne oboseala;
- stimuleaza fenomenele de crestere;
- regleaza tulburarile hormonale;
- constituie o sursa de energie vitala in epuizarea prin efort fizic;
- are actiune bacteriostatica (staphilococcus aureus, pseudomonas);
- intervine in procesele de aparare prin cresterea globulinelor serice;
- favorizeaza circulatia venoasa si arteriala;
- actiune decongestionanta asupra prostatei si ficatului;
- actiune benefica asupre miocardului;
- prin continutul sau in rutozid are o eficienta mare asupra rezistentei capilarelor protejand organismul de hemoragii;
- restabileste apetitul alimentar;
- nevroze, depresii, neurastenii;
- este benefic in diabet;
- cresterea longevitatii. O statistica medicala a longevitatii a atestat ca cei mai multi centenari s-au gasit intre apicultorii care consumau zilnic polen;
- maladii gastro-duodenale. In ulcerul duodenal activ, doza de o lingurita inaintea meselor principale si doua lingurite seara inainte de culcare, timp de 21 de zile a determinat reducerea sindromului dureros la 82% din cazuri;
- hepatita cronica (2 lingurite de 3 ori pe zi, timp de 2 luni);
- hepatita cronica evolutiva;
- cresterea imunitatii organismului;
- actiunea antitoxica (asupra nitratilor) dovedita experimental;
- activitatea impotriva proliferarii celulei canceroase a fost atestata de multe grupuri de cercetatori din lume;
- constipatie (mareste viteza de evacuare intestinala);
- mareste sinteza proteica in tesuturi;
- activeaza spermatogeneza;
- afectiuni ale aparatului respirator (bronhopatii cronice);
- anemie hipocroma (90 zile de tratament);
- anemie posthemoragica asociata cu carenta de fier si vitamina B12 (ameliorari evidente clinice si de laborator dupa 15-30 zile de tratament);
- tulburari neuro-endocrine (spasmofilie, disfunctie tireo-ovariana, climax);
- ateroscleroza (prin scaderea colesterolului);
- afectiuni ale prostatei (adenom de prostata);
- frigiditate la femei.
Aromoterapia - tehnici:
Calea interna:
Doza de administrare: 5 picaturi de 2 la 3 ori/zi. Picaturile se pot pune intr-o lingura cu apa.
Inhalatiile:
Cea mai simpla metoda consta in simpla picurare de aproximativ 10 picaturi pe un servet de hartie sau intr-o batista urmata de inhalarea propriu-zisa. Un alt mod de inhalare consta in introducerea celor 10 picaturi de esenta in 100ml apa fierbinte si inspirarea vaporilor care se degaja. Se acopera capul cu un prosop care sa cuprinda si vasul de inhalare in asa fel incat sa nu se piarda deloc din amestecul de vapori si uleiuri volatile. Este necesar sa nu patrunda deloc aer rece (care nu este la temperatura aburului) deoarece aceasta alternanta de temperatura afecteaza nefast caile respiratorii. Se va folosi un vas de lut sau un vas smaltuit deoarece in contact cu metalul se descompun anumiti compusi ai uleiurilor esentiale. Inhalarea dureaza de la 10 la 12 minute. Se face de la 2 la 3 ori/zi. Timp de 3 ore dupa aceea nu se va iesi afara.
Baile:
Intr-o cada umpluta cu apa calda (37 grade Celsius) se adauga de la 20 la 30 picaturi de esenta. Baia dureaza de la 20 la 30 minute.La iesirea din baie nu ne vom sterge ci vom lua un halat sau ne vom infasura intr-un prosop mare, uscarea facandu-se de la sine, in cel mult jumatate de ora, intr-un loc uscat si cald.
Compresele:
Doza: 10 picaturi in 100 ml apa calda sau 3 picaturi aplicate simplu pe un tifon impaturit in patru straturi. Se introduce compresa in apa cu esenta eterica uleioasa si se stoarce apoi in asa fel incat sa nu picure, insa nu in asa masura incat sa fie aproape uscata. Se aplica compresa pe zona tratata si se acopera apoi cu o folie subtire de plastic si un prosop, pentru a pastra temperatura ridicata a compresei. Compresa se pastreaza cel putin 2 ore. Compresele cu esente aromatice sunt foarte benefice in caz de luxatii, echimoze, plagi, nevralgii, abcese, dureri musculare si toracice, probleme ale pielii, dismenoree etc. Esentele eterice uleioase aplicate ca atare sunt foarte benefice in cazul urgentelor cum sunt arsurile, pruritul alergic, arsuri prin oparire sau intepatura de insecta, ele avand si actiune antiseptica. In aceste cazuri zonele nu trebuie acoperite; se aplica doar esenta uleioasa ca atare, la intervale regulate si se lasa pentru a-si face efectul. Herpesul raspunde minunat la aplicarea ca atare a esentelor eterice uleioase.
Masajul:
Exista numeroase baze uleioase vegetale care pot fi utilizate ca excipienti: uleiul de avocado, de alune, de germeni de grau, de samburi de struguri, de samburi de piersica, de migdale dulci, de masline, de soia. Toate uleiurile folosite ca excipienti trebuie sa fie pure in proportie de 100%. Se adauga intre 15 si 30 picaturi la o sticluta de 50 ml ulei. De fiecare data se va utiliza doar o lingurita de ulei preparat (ceea ce inseamna 3 picaturi la o lingurita de ulei). Nu se combina niciodata mai mult de 4 esente eterice uleioase. Medicul francez Jean Valnet, a efectuat de asemenea experiente cu esente eterice uleioase si a tratat numerosi pacienti ai sai prin aceasta metoda. Unul din tratamentele sale favorite a fost utilizarea esentelor eterice uleioase sub forma de comprese aplicate la nivelul portiunilor afectate, gratie capacitatii considerabile de penetrare pe care o poseda aceste uleiuri. El a tratat odata, prin aceasta metoda, un adult tanar care avea cicatrice dupa arsura prin oparire, din copilarie, iar cicatricele s-au redus intr-o asa masura dupa cure terapeutice repetate, incat au devenit abia perceptibile.
Daca albinele ar disparea de pe suprafata globului omul nu ar mai avea de trait decat aproximativ 4 ani; mai multe albine, mai multa polenizare, mai multa iarba, mai multe animale, mai multi oameni. Albert Einstein
Fiecare ulei volatil are indicatii specifice unor anumite afectiuni, toate la un loc acoperind aproape toata paleta afectiunilor.
Puncte de vedere - Intelegerea holistica a cancerului
Daca ni se pare ca stiinta umana actuala este imensa, ne inselam. Ea nici nu a pasit inca spre adevarata cunoastere a Universului. Acceleratorul de particule Large Hadron Collider ar trebui sa confirme existenta bosonului Higgs, acoperind elemente lipsa ale Modelului Standard (si daca nu ar confirma-o ce ne-am face, ce alte teorii ar trebui sa punem la loc) si sa explice felul in care particulele elementare capata anumite proprietati, cum ar fi masa. Deci pana la urma nu stim exact ce ar putea fi masa. Nu cunoastem lucrurile, existentele in profunzime dar stim destule relatii intre ele, verificate pe cale empirica, prin experiment. Si pana la urma asta e tot ce stim cu siguranta. Extinzand aceste relatii, nascute din inductie logica, am inceput sa folosim aceasta logica nou nascuta, pentru a deduce totul. Si fara sa recunoastem ne-am folosit si de unele notiuni cunoascute de fiinta noastra in mod aprioric, care de fapt se materializasera in tot felul de mituri, in trecut. Extrem de logice, dealtfel, de-a lungul secolelor. In fond, religiile sunt prima forma de cunoastere, si ceea ce au ele determinant si oarecum comun, este incercarea de a-l armoniza pe om cu lumea in care traieste, constientizandu-l ca, depinde de ea.
Pana nu demult, in 1665 Robert Hook a descoperit celula, si credeam ca am aflat totul. A venit si revolutia industriala si am crezut ca vom cuceri universul, cine stie, poate navigand printre stele folosind carbunii. Nici acum nu suntem prea departe, chiar daca un noian de filme SF, dau copiilor impresia ca stapanim situatia si chiar Universul. Celula care este alcatuita din nucleu si organite celulare precum mitocondria, ribozomii, reticul endoplasmatic, aparatul Golgi, lizozom, centriol etc. Cunoasterea parea definitiva si capitolul incheiat. Doar ca unii oameni de stiinta mai incapatanati, si cu adevarat superiori devin deranjanti. Se intreaba ce or fi, de exemplu mitocondriile? Iar acum stim ca si mitocondria este un organism asemanator cu ceea ce stiam despre celula in trecut, poate chiar mai complex, avand chiar propriul ADN. Daca aflam ceva, ne intrebam despre elementele acelui ceva si descoperim subelementele fiecarui element din acel ceva, aventura continuand cine stie, poate ca pana la infinit. Si de ce ne-ar deranja asta? Ar trebui sa ne bucure ca avem un univers, posibil infinit, si modalitati de dezvoltare intelectuala, latent, infinite. Nu ne vom plictisi niciodata! Dar ce ar trebui sa ne spuna asta? Ca de fapt suntem limitati si doar tindem spre nemarginire. Adica nu suntem nemarginiti. Si daca nu suntem nemarginiti, atunci de ce sa ne distrugem propriul sistem de referinta, propriul mediu, pe care evident ca nu il cunoastem in mod absolut, si nu am fi in stare sa il reproducem, astfel autodistrugandu-ne. Dar, ce conteaza, nu? Dupa noi potopul, nu ar mai fi cine sa ne mai tina minte si sa ne critice.
Am creat o lume artificiala, in care speram ca am recreat lumea naturala, ca ornament, ca exponat. Si ne mai miram de boli, de poluare, de cancer si moarte. Creem cate o picatura de tehnologie consumand munti de energie si obtinand mai multa distrugere a naturii decat materia prima dorita. Si asta nu e vina oamenilor de stiinta! Ei vad mereu dezastrul si ne atentioneaza, dar ceea ce spun ei nu este rentabil pentru cei ce stapanesc si castiga de pe urma acestei lumi artificiale, pe care inconstient am construit-o. O lume pe care cu mandrie o consideram mai buna si mai frumoasa decat cea originala, lume originala pe care nici pe departe nu o cunoastem complet. In fond nici pe noi insine nu ne cunoastem in mod desavarsit. Oameni de stiinta precum Hulda Regehr Clark sau Rudolf Breuss, nu sunt luati in seama de pista gresita a stiintei, deoarece gasesc solutii simple si ieftine, la indemana noastra, a tuturor. O femeie, om de stiinta, a redus unele epidemii din Africa, indemnand femeile africane sa filtreze apa din rau cu o panza cu care isi acopereau corpul. Extraordinar, nu? A stiut sa citeasca printre randuri, printre randurile adevaratei carti a cunoasterii. In mod fara tagada ca viitorul omenirii poate fi asigurat, doar daca suntem morali si cunoscatori. Morali, pentru a nu distruge nimic viu din simbioza existentei noastre, cu propriile productii, artificale, plagieri palide si poluante ale originalului, si cunoascatori, deoarece se spunea candva ca invatat este acela care ii invata mereu pe altii dar se invata si pe sine. Aceasta stare inseamna un efort continuu, interior si nu de suprafata asa cum se prezinta lupta pentru lux si inactivitate, atrofiere intelectuala si spirituala, bine ticsita cu elemente de orgoliu si mandrie. Si nu degeaba s-a demonstrat ca un organism uman ce nu face efort fizic se atrofiaza si se imbolnaveste. Mai mult, unii oameni de stiinta considera ca senilitatea nu e prezenta la oamenii care fac un continuu si echilibrat efort intelectual. Omul, este o fiinta in miscare, pentru care incremenirea, letargia, poate insemna moarte. Oare nu ne-a umilit destul existenta, nu ne-a aratat cat de mici suntem si ca poate suntem in mijlocul a doua infinituri, Cosmosul si microstuctura materiei. Sa nu mai vorbim de misterul vietii, fie il definim ca pe o energie, fie ca fiind tributar unui biet cod genetic. Dar, definitia nebuna a poetilor, ca iubirea da nastere la viata, parca e mai aproape de adevar, iar celelalte definitii mai aproape de schizofrenie.
Omul viitorului ar fi acela care ar avea ce invata din orice, chiar si din religiile trecutului, poate ca acestea ne spun ceva cu adevarat stiintific, poate ca ele sunt o defulare a insasi vietii si existentei, prin intermediul nostru. Ar invata un om al viitorului din vechile metode medicale, vechi de mii si mii de ani, umilitor de vechi pentru stiinta revolutiei industriale, a falsei revolutii ateiste? Un om al viitorului ar deschide ochii spre orice ar putea sa il ajute, neincremenit intr-o teorie costisitoare si care s-a dovedit gresita. Acel om ar trebui sa inteleaga de ce o substanta chimica indispensabila organismului, dar sintetizata de om imbolnaveste iar o substanta produsa de plante si animale ne vindeca si ne tine in viata. Pentru ca viata se hraneste cu viata si nu cu moarte. Sa nu ne mai fie rusine de trecut si sa vedem ca oamenii de stiinta moderni, pot gasi remedii cu adevarat revolutionare, folosind simpaticele si nevinovatele plante. Pe multe dintre ele, insa, le distrugem, doar asa, ca nu sunt prea frumoase, dupa gustul nostru (structurat dupa cine stie ce canon artificial) sau doar pentru ca nu au cerere pe piata. Dureros, nu? Asa ca, acum, vom intelege de ce cancerul poate fi vindecat definitiv cu plante, si nu doar tratat cu substante chimice puternice, pline de contraindicatii.
Nu trebuie sa disperam, daca viitorul va fi acela al unui efort de cunoastere morala, vom avea, inca, o sansa!
La inceputul anilor 70, mai intai in America si apoi in Europa, se introduce un nou medicament bazat pe doua substante: sulfonamida si trimetoprim, vandut in multe tari sub numele de Bactrim (in alte tari ca Septrim). Acest medicament a avut succes pentru actiunea sa bactericida. Dar necazul este ca Bactrim loveste mortal si componente importante ale celulelor umane, asa precum mitocondriile! Mitocondriile au fost la origine bacterii independente care in cursul milioanelor de ani de evolutie s-au integrat in interiorul celulelor, pastrandu-si o parte din specific. Absorbind si integrand aceste bacterii, celula le hraneste, le sustine, le protejeaza dar in schimb le-a delegat sa devina plamanii sai: ceea ce inseamna ca practic, mitocondriile ajuta celula sa respire. De aceasta, aceste medicamente enumerate mai sus, care sunt toxice pentru bacterii, sunt la fel de toxice si pentru mitocondriile celulelor organismului uman. Peter H. Duesberg - AIDS il virus inventato -
Urmariti documentare precum:
- What the bleep do we know;
- The Sectet;
- Intelligent Design - Unlocking The Mysteries Of Life (de departe singura teorie viabila, ce a eliminatat teoria evolutionista, dupa marii cercetatori reuniti la Pajaro Dunes, California)
Johann Wolfgang von Goethe a cerut pe patul de moarte "Lumina! Mai multa lumina!" (Licht, mehr licht),
"...cautati si veti afla..." mai spunea undeva Cineva, informati-va despre adevar, dar nu doar in ultimul ceas
Aditivii alimentari - informatii stiintifice folositoare
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari. Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate, putand avea loc chiar modificari nefaste la nivelul aminoacizilor din cadrul genomului uman, prin folosirea lor pe mai multe generatii. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor impregnate cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului al III - lea.
Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza:
Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru E - uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foarte nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica.
Avizul este dat in urma unui studiu prin care se concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca Telniceanu.
Sfaturi (folositi metode preventive de mentinere a sanatatii):
- sa curatati periodic organismul de toxinele care se aduna zi de zi din cauza poluarii (alimente, apa, aer) si datorate stresului, prin plante medicinale si excursii in mijlocul naturii;
- sa curatati periodic vasele de sange de colesterol prin uleiuri presate la rece (si, daca aveti posibilitatea, ozonate cu ozonatorul) ce contin acizi grasi nesaturati Omega 3 (prezenti si in uleiul de peste) cat si prin boabe de mustar;
- sa eliminati grasimile de origine animala din alimentele zilnice;
- sa suplimentati hrana organismului cu toate elementele nutritive, pe care nu le poate obtine din alimentatia moderna, cu suplimentele nutritive naturale, de calitate si nu de sinteza, evitand astfel anemierea si mentinand o sanatate optima pe termen lung;
- daca nu puteti sa faceti Shank Prakshalana, datorita lipsei de mobilitate si a conditiei fizice (un tratament indian vechi de mii de ani de curatire a intestinului cu apa cu sare, folosind anumite exercitii fizice pentru a declansa peristaltismul intestinal; aceasta apa va spala pur si simplu tubul digestiv, dar este indicat sa se faca sub supraveghere competenta), incercati sa va folositi de Colo Vada Plus, pachet pe care il gasiti si in Magazinul nostru online. Aceasta deoarece tubul digestiv are un dublu semantism si anume el este atat poarta prin care va extrageti energia necesara vietii, cat si poarta (mortii dupa vechii egipteni, care extrageau viscerele celor imbalsamati) prin care parazitii si microorganismele patogene si parazite va pot infesta organismul;
- nu in ultimul rand, pentru linistea psihicului (a sufletului) dumneavoastra, intr-o lume din ce in ce mai secularizata si tehnicizata, incercati sa lasati sa existe viata spiritului dumneavoastra, practicand rugaciunea inimii si incercand sa va integrati armonios si nu distructiv in Universul creat de Dumnezeu, printr-o viata cat se poate de morala si plina de iubire.
Luati masuri acum, timpul mai poate fi in avantajul dumneavoastra! (click mai jos)
Aditivi alimentari periculosi
| Margarina - distruge imunitatea |
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului. Acesta are o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei unuia dintre savanti (Margot). Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei este obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. |
| Aspartamul - falsul indulcitor inofensiv |
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, dupa cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. S-au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. |
| Supele concentrate - nimic mai nociv |
Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti unul dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor. |
| Guma de mestecat - inamicul stomacului |
Chewing gum, chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, s-a gasit de cuviinta sa se introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. In guma de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Este de ajuns sa cititi pe eticheta. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951). Majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartamul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabisulfit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care pot provoaca migrene. |
| Aditivii naturali - sanatosi dar utilizati rar in industria alimentara |
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului. Acesta are o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei unuia dintre savanti (Margot). Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei este obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. |
Lista E-uri.pdf
