Margarina
- distruge imunitatea
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand
untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au
descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius
un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind
catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului.
Acesta are o structura moleculara identica cu cea a plasticului,
pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei unuia dintre
savanti (Margot). Din acel moment si pana acum progresul tehnologic
a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie
din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte
al margarinei este obtinut pe cale chimica. Grasimile care se
afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care,
pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de
energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza
o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea
de cancer.
Aspartamul - falsul indulcitor inofensiv
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit
de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga
sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate
fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul
subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa
produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat
creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul
in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare
si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales
daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic.
Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse
cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte
de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, dupa cum se credea,
faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor
pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la
marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul
nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul
de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului
si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. S-au inventat substituenti
ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai
nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit
si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate - nimic mai nociv
Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti
unul dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin
deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati
industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat
cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si
glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma
de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma
de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti
aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea
laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii
de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere
a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de
US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este
unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile
cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele
nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Guma de mestecat - inamicul stomacului
Chewing gum, chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor,
s-a gasit de cuviinta sa se introduca in ingrediente, nu mai putin
de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe
lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. In guma
de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E
422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Este de ajuns
sa cititi pe eticheta. Persoanele care mesteca regulat guma si
pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol
(E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si
E 951). Majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor
si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E
330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartamul.
Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.
Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de
metabisulfit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv.
La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice
care pot provoaca migrene.
Aditivii naturali - sanatosi dar
utilizati rar in industria alimentara
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand
untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au
descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius
un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind
catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului.
Acesta are o structura moleculara identica cu cea a plasticului,
pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei unuia dintre
savanti (Margot). Din acel moment si pana acum progresul tehnologic
a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie
din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte
al margarinei este obtinut pe cale chimica. Grasimile care se
afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care,
pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de
energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza
o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea
de cancer.
